Este de notorietate faptul ca aglomerarea instantelor de judecata din Romania afecteaza intreg sistemul judiciar , ca procesele aparent simple sunt intarziate peste limite rezonabile iar deciziile instantelor vin adesea prea tarziu pentru justitiabili. (raportul Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justitiei in Romania pe anul 2010. www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=24)
Tinand cont de faptul ca mijloacele traditionale de solutionare a conflictelor au devenit insuficiente si greu de parcurs, de faptul ca instantele sunt sufocate de numarul mare de dosare a caror solutionare finala se poate prelungi pe durata unor ani de zile iar pronuntarea unei sentinte poate duce , de cele mai multe ori, la agravarea conflictelor dintre parti si nicidecum la diminuarea acestora se impune aplicarea unor solutii concrete, alternative la justitie, pentru reducerea costurilor economice si sociale pe care le presupune un proces in derulare.
Un paradox al timpului in care traim, perioada a dezvoltarii fara precedent a celor mai modern mijloace de comunicare , il constituie tocmai lipsa de comunicare.
In ziua de azi , conflictele devin tot mai numeroase si mai complexe iar cunoscuta rezolvare clasica a lor nu ofera solutii necesare gradului de dezvoltare a societatii. Astfel s-a avut in vedere o noua rezolvare alternative a conflictelor , in afara sistemului clasic judiciar. Aceasta rezolvare alternative a conflictelor a devenit indispensabila tocmai datorita unui formalism ce caracterizeaza dreptul procesual penal si dreptul procesual civil, fapt ce naste multe nemultumiri justitiabililor, precum costurile de timp si bani, generand stres in timp.
In acest context , medierea reprezinta o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor si poate fi o metoda eficienta si eficace de raspuns la dificultatile evocate mai sus. Solutiile oferite de mediere fiind in cele mai multe cazuri , de tipul “castig-castig”.
Astazi , economia de piata impune implementarea medierii, care ofera partenerilor mentinerea unor bune relatii , actionand pentru solutionarea conflictelor, in mod eficient, in scopul evitarii unor procese in fata instantelor de judecata sau arbitrale , contribuind totodata la mentinerea unui mediu de afaceri sau social sanatos.
Solutiile prin intelegere devin o necesitate si au un caracter pragmatic, dinamic si eficient.
Sociologii si psihologii au constatat ca acordurile rezultate in urma medierii, respectate voluntar, mentin o relatie amiabila si durabila intre parti. Tinand cont de noile reglementari legislative se observa preocuparea legiuitorului de a incuraja partile sa isi resolve sis a isi solutioneze litigiile prin metode amiabile , alternative la instant de judecata. Astfel se confera si posibilitatea returnarii taxei judiciare de timbre, daca partile aflate in conflict isi rezolva litigiul prin incheierea unui accord de mediere ( art.63/ legea medierii).
Totodata termenul de prescriptive a dreptului la actiune in cauzele civile , comerciale sau penale va fi suspendat pe maxim 3 luni de zile, timp in care partile pot recurge la mediere , fara teama prescriptiei acestui drept. Asadar, medierea, poate contribui la degrevarea instantelor judecatoresti de acele dosare care pot fi rezolvate prin metode auxiliare justitiei.
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator , medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila , cu ajutorul unei terte personae specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.
Medierea nu reprezinta doar o solutie de degrevare a instantelor , ea reprezinta un mijloc de asigurare a pacii sociale , prin formarea unei conduite corecte in randul cetatenilor , prin cultivarea unui spirit de tolerant si echitate in interactiunea cu ceilalti.
Medierea se desfasoara fara concursul instantei de judecata , acesteia revenindu-I rolul de a constata incheierea sau nu a acordului de mediere, de a verifica implinirea conditiilor de fond si forma ale acordului si de a da hotararea de expedient, la cererea partilor.
Important e faptul ca partile nu pot fi obligate sa incheie un acord nici in ipoteza in care parcurgerea procedurii este obligatorie .
Cum caracterizam procedura de mediere?
- Este o metoda amiabila
- Este o metoda alternativa la procedura judiciara, clasica.
- Este o procedura voluntara si facultativa
- Se deruleaza in prezenta unui tert – mediator autorizat in conditiile legii, conditii de neutralitate si impartialitate. Prin lege si prin statutul profesiei , mediatorul isi asuma obligatia de a fi nepartinitor si de a asigura un permanent echilibru intre parti.
- Este o procedura ce se desfasoara in conditii depline de confidentialitate. In respectarea principiului confidentialitatii , sediul professional al mediatorului este inviolabil. ( art. 28 alin. 2 ).
- Medierea se desfasoara dupa un anumit tipar prevazut de lege si adaptat de mediator fiecarei spete in parte. Mediatorul are dreptul , potrivit legii, de a stabilii etapele, modalitatile si tehnicile dupa care se va derula medierea.
- Decizia privind acordul de mediere apartine in totalitate partilor .
- Mediatorul nu poate impune o solutie cu privire la conflictul supus medierii , art.50 alin.3 din lege, partile fiind cele care , in mod exclusive , vor alege solutii reciproc avantajoase.
- Pot face obiectul medierii conflicte din diverse domenii de activitate dar numai cu privire la drepturile de care partile pot dispune.
- Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale cum sunt cele privitoare la statutul persoanei precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
AVANTAJELE MEDIERII
Avantajele prezinta certe avantaje pentru partile implicate :
- Decizia apartine partilor. Partile implicate sunt singurele carora le revin atat responsabilitatea , cat si autoritatea de a ajunge la un acord. Partile au dreptul sa faca propriile lor alegeri , in loc sad ea aceasta putere unui tert( judecator, notar, arbitru). Scopul este de a se ajunge la o solutie de tipul castig – castig, multumitoare pentru ambele parti . Medierea permite gasirea unor remedii creative , inovative adaptate la nevoile si resursele partilor implicate.
- Medierea are un efect benefic asupra relatiilor despre parti.
Un proces in instant are in toate cazurile, fara exceptie un efect distructiv asupra relatiilor dintre persoanele care se aflau in relatii chiar relative apropiate precum: vecini , soti, colegi, angajatori si angajati, parteneri de afaceri, pacienti si medici, asiguratori si asigurati, etc. Medierea priveste si in viitor si ajuta la rezolvarea problemelor si pastrarea relatiilor.
- Medierea este informala si presupune confidentialitate
Departe de cadrul solemn al sedintei de judecata si de regulile rigide de procedura, cadrul informal specific medierii este de natura a crea conditii propice pentru o comunicare efectiva, reala, intre parti. Acestea se simt in largul lor, neconstranse de reguli de procedura sau prezenta intimidanta a organelor judiciare, putand comunica mai usor si mai sincer. Medierea nu se desfasoara in cadru public , spre deosebire de sedinta de judecata unde sinceritatea si flexibilitatea partilor sunt restranse si si retineri natural firesti, fata de faptul ca problemele personale vor fi expuse si altor persoane.
Dimpotriva, la mediere iau parte numai partile, mediatorul si persoane acceptate de catre parti. Mediatorul este obligat a pastra confidentialitatea.
- Medierea este rapida si implica considerabil mai putine costuri decat un proces.
Un proces in instant se poate finalize si in decursul a catorva ani, in timp ce procesul de mediere poate dura in medie cel mult cateva luni. Costurile unui process judiciar sunt destul de ridicate , in plus intervenind si alte inconveniente, relative la obligatia partilor de a se prezenta la date fixate anume de instanta de judecata, de multe ori zilele de infatisare insemnand si lipsa de la serviciu pentru o zi intreaga sau imposibilitateade a-si desfasura activitatea producatoare de venituri pe parcursul intregii zile. In ambele cazuri inconvenientele constand in pierderea de bani sit imp, la care se adauga tracasarea nervoasa, tensiune psihica ce decurge din infruntarea in sedinta de judecata publica.
De multe ori, costurile expertizelor dispuse in procese reprezinta sarcini deosebit de oneroase pentru parti. In schimb , in cazul medierii, partile convin de comun acord asupra datelor sedintelor de mediere. De asemenea , partile pot conveni de comun acord asupra evaluarii unui bun sau potconveni asupra unui expert cu costuri in mod evident mai mici. Mai mult, pentru incurajarea justitiabililor sa se indrepte spre acest mod de solutionare , prin lege s-a prevazut ca in anumite cazuri onorariile mediatorului sunt restituite din bugetul statului.
La finalul sedintei / sedintelor de mediere se incheie acordul ce va cuprinde solutiile acceptati de parti:
- Partile ajung la un acord total
- Acordul se incheie numai partial
- Partile nu incheie un acord
Potrivit art.56 alin.1 din Lege , procedura de mediere se incheie dupa caz:
- Prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;
- Prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii
- Prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.
Termeni de baza care arata diferenta intre mediere si metoda clasica.
Solutie neimpusa versus Solutie impusa
In cazul medierii , mediatorul nu poate impune partilor o anumita solutie, in instant hotararea este pronuntata de judecator si e impusa partilor , acestea fiind obligate sa execute sis a aplice decizia tertului.
Interese vs. Drepturi legale
Medierea este o procedura unde solutia la care se ajunge e bazata pe interesele partilor, reprezentata de o intelegere mutual acceptata care satisface nevoile si interesele tuturor partilor.
Procesul in instantae reprezentat de proceduri iar rezultatul este sub efectul aplicarii normelor legale ce au un character absolute, netinand seama de interesele partilor.
Participare voluntara vs. Paticipare impusa
Prezenta exclusive a partilor vs. A treia persoana
Negocierea si concilierea se face doar intre parti pe cand in instant si mediere apare participarea celei de-a treia persoane neutre.
Procedura informal vs. Procedura formala
Medierea e o procedura informal , fara reguli procedural , fara reguli de conduit, fara termene impuse, fara obligatii si sanctiuni.
Procedura instantei de judecata are procedure formale, implica reguli, drepturi si obligatii , termene si sanctiuni. Timpul necesar proceselor fiind foarte mare, in detrimental partilor.
Confidential vs. Public
Medierea este o procedura private , cu un character confidential. Instanta de judecata da posibilitatea ca sedintele sa fie cu caracter public. Rezulta un disconfort psihic si pierderi de pentru parti.
Principiile medierii
- Medierea este o procedura voluntara
- Medierea este o procedura confidential
- Medierea este caracterizata de neutralitatea si impartialitatea mediatorului ( spre deosebire de instant , mediatorul lasa partile sa ajunga singure la o solutie unanim acceptata, neimplicandu-se in decizia lor, decat in limitele premise de lege => neutralitatea. Impartialitatea => mediatorul este echidistant, egal fata de parti
- Medierea este caracterizata de autodeterminarea partilor ( intelegerea apartine in totalitate partilor, ele decid asupra intelegerii, ele aleg mediatorul, ele decid asupra alegerii procedurii de mediere, pot denunta contractual, etc.)
- Informarea partilor asupra procedurii de mediere e gratuita.
Rolul mediatorului
Mediatorul este liantul intre partile a caror disputa este supusa medierii.
Asigura cadrul adecvat desfasurarii medierii si ia acordul pertilor in vederea stabilirii datei si orei la care se poate programa sedinta de mediere.
Incurajeaza partile spre dialog prin tehnici special. Prezinta avantajele si dezavantajele medierii. Ajuta partile sa isi gestioneze sentimentele, emotiile si prioritatile, astfel incat sa ajunga la un compromise.
Situatii de inchidere a procedurii de mediere
Procedura de mediere se incheie :
- Prin incheierea unei intelegeri totale
- Prin incheierea unei intelegeri partiale
- Prin constatarea de catre mediator ca medierea a esuat
- Prin vointa partii de a denunta contractual de mediere
IN PROCESUL CIVIL
Se poate apela la mediere oricand, atat inainte cat si dupa declansarea unui proces judiciar. De preferat ca este ca partile ce se afla in conflict sa apeleze inainte de toate la mediere , pentru a evita instantele de judecata, punand astfel capat conflictului in mod amiabil, cu sanse majore in pastrarea bunelor relatii intre parti.
Potrivit reglementarilor in vigoare, legiuitorul lasa partilor posibilitatea de a recurge mai intai la procedura judiciara si mai apoi, pe parcursul procesului sau dupa incheierea lui, partile sa apeleze in mod voluntar la procedura medierii sau la recomandarea instantei ori a altui organ judiciar.
In ipoteza in care nu se ajunge la la un acord prin mediere , partile pot apela la instant sau la un alt organ cu activitate jurisdictionala , pentru ca instant respective sa solutioneze diferendul dintre parti.
Daca s-a incheiat totusi un acord de mediere dar nu s-a solutionat in intregime conflictul, atunci partile pot apela la instanta sau la un alt organ cu activitate jurisdictionala, pentru ca instanta respectiva sa solutioneze diferendul dintre parti.
Medierea judiciara – are loc in cursul desfasurarii unui proces, in fata unei instante, in urma dorintei partilor sau la recomandarea instantei.
Medierea extrajudiciara – se desfasoara independent de un proces judiciar sau arbitral;
Intrucat medierea este aceeasi indiferent cad are loc , indiferent de faptul ca obiectul medierii face sau nu si obiectul unui litigiu, e impropriu sa spui ca e judiciara sau extrajudiciara.
Medierea poate avea loc inainte de sesizarea unei instante, dupa inceperea procesului si dupa finalizarea unui proces.
IN PROCESUL PENAL
La fel ca si in procesul civil, procesul penal , are aceeasi procedura.